Trebuie sa-mi fac si eu tema , ca un elev constiincios ce sunt ! Adi ne cere sa fim sinceri si asa si trebuie . Sigur ca a da viata unui copilas nu se poate compara cu nimic pe lumea asta , cum tot asa si cea mai speciala zi nu poate fi comparata cu nimic altceva , ziua in care m-am indreptat spre Bucuresti , acolo unde aveam sa o imbratisez pe TEO si unde aveam sa-i intalnesc pe Carmen, Adi , Florina , Gabi , Ofelia , Mihaela ...... !
Am vrut sa scriu despre prima zi in care a sunat telefonul si la celalalt capat auzeam o voce atat de draga si de cunoscuta incat mi se parea ireal , ziua cand am vorbit cu TEO . Nu mi-am revenit nici dupa trei zile . A fost o zi cu adevarat speciala . Dar stand asa si cugetand , stiu ca totul s-a conturat si a devenit mai mult decat o poveste frumoasa in ziua intalnirii cu acesti oameni minunati , ziua cand toti am mers sa o imbratisam pe TEO . Cate emotii si cata bucurie am trait in ziua aceea nu pot sa uit niciodata ! Pe Teo nu ar fi vrut nimeni sa o mai lase din brate , am fi vrut sa o luam cu noi ! Nu ne mai saturam unii de altii ! Ar fi atat de multe de spus , dar emotiile se transmit mai usor prin puterea gandului decat prin cuvinte ! Bucurosii stiu de ce !
Un moment demn de memorat a fost pregatirea cafelei

! Cel mai duios moment si cea mai speciala cafeluta !
Sunteti minunati , prieteni dragi , toti bucurosii !
