Sa ne pregatim de Craciun

[zinno]

[gabrielle]

[carmen]

Am mai gasit ceva ce putem face singuri

Rupem cateva crengute de brad sau o coronita gata facuta pe care o gasiti in piata;
- cateva conuri de brad, care nu va costa nimic doar o plimbare prin parcurile unde sunt brazi;
- 4 mere rosii mici;
- panglica rosie satinata una cu latimea de 2 cm si alta cu latimea de 5 cm
- ata verde - cred ca oricine are in casa sau daca nu imprumutati de la cineva

Mai intai luati creangutele de brad si impletiti o coronita sau folositi coronita cumparata din piata.

Pe diagonale prindeti cate doua mere intr-o parte si alte doua in partea cealalta. Merele le prindeti trecand acul cu ata verde prin ele, inodati ata la baza merelor, apoi le prindeti de coronita.
La conuri este mai simplu treceti pur si simplu ata printre ele si le legati de coronita. Conurile le prindeti la fel ca merele pe diagonala cate 2.

Dupa ce ati prins merele si conurile de brad luati panglica cu latimea de 2 cm si infasurati-o in jurul coronitei.
La sfarsit confectionati din panglica de 5 cm o fundita pe care o prindeti la baza de jos a coronitei.

Coronita arata foarte frumos pe usa de la intrarea casei sau a apartamentului sau undeva pe hol pentru a intampina oaspetii si pe Mos Craciun.

[carmen]

Panglica rosie este foarte buna sa o avem in casa. Fata de masa pentru masa de craciun, daca este alba, putem, la partea care cade de pe masa, sa facem mici fronseuri care se prind cu fundite facute din panglica rosie . Daca nu avem panglica putem prinde ramurele de brad cu un glob mic rosu in mijloc sau clopotei. Pe masa, in cupe de sampanie putem pune apa si lumanari plutitoare. Putem sa legam o fundita si de piciorul paharului sau o crenguta de brad. In mijlocul mesei, se poate pune un bol cu crengute de brad, conuri de brad si luminari parfumate

[VASILICA INACHE]

[Teofan]

Panglica rosie este foarte buna sa o avem in casa. Fata de masa pentru masa de craciun, daca este alba, putem, la partea care cade de pe masa, sa facem mici fronseuri care se prind cu fundite facute din panglica rosie . Daca nu avem panglica putem prinde ramurele de brad cu un glob mic rosu in mijloc sau clopotei. Pe masa, in cupe de sampanie putem pune apa si lumanari plutitoare. Putem sa legam o fundita si de piciorul paharului sau o crenguta de brad. In mijlocul mesei, se poate pune un bol cu crengute de brad, conuri de brad si luminari parfumate

eu am cumparat intr-un an niste panglica de panza rosie f. frumoasa cu ornamente aurii...o luasem ca sa leg cadourile cu ea (imi place sa impachetez eu singura cadourile ptr fiecare )...era ffff frumoasa asa rosie ca forumul, e culoarea Craciunului. rosu cu auriu da un efect deosebit pe verdele bradului

[Teofan]

uitati un ren frumos

[Teofan]

o candela

[Teofan]

un ingeras de pus in brad

[Teofan]

si un ornament de brad iarasi

[VASILICA INACHE]

Un aranjament pt. masa de Craciun - decoratiuni pt. masa de Craciun.

[VASILICA INACHE]

Decoratiuni de craciun.

[VASILICA INACHE]

S-au imbatat oamenii de zapada ,chiar daca viata lor e scurta!

[gabrielle]

sclipiriciu luat azi

[carmen]

nu stiu daca aici le e locul dar sunt prea frumoase

http://www.youtube.com/watch?v=1g2z84Qs ... re=related

[ioana1986]

Traditii si obiceiuri de Craciun si Anul Nou.
La romani, sarbatorile de iarna, indeosebi cele de Craciun sunt adevarate sarbatori de suflet. Amintirile copilariei ce ne revin puternic in minte si suflet, zapezile bogate si prevestitoare de rod imbelsugat, colindele si clinchetele de clopotei, mirosul proaspat de brad, dar si de cozonaci, nerabdarea asteptarii darurilor sub pomul de iarna, toate creeaza in sanul familiei o atmosfera de basm, liniste sufleteasca si iubire.
De la Sfantul Nicolae si pana la Sfantul Ion, romanii se simt in sarbatori. Cel mai asteptat este insa, Craciunul, considerat ca sarbatoare a nasterii Domnului. Oamenii au cultivat-o de-a lungul timpului, creand traditii si obiceiuri adaptate culturii lor specifice.
Craciunul mai este numit si sarbatoarea familiei; este ocazia cand toti se reunesc, parinti, copii, nepoti isi fac daruri, se bucura de clipele petrecute impreuna in jurul mesei, cu credinta ca prin cinstirea cum se cuvine a sarbatorilor vor avea un an mai bogat.
La sate, indeosebi sunt pastrate mult mai bine datinile acestei perioade a anului. Una dintre cele mai raspandite datini la romani este colindatul, un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri si gesturi. Astfel in ajunul Craciunului, cete de colindatori, costumate traditional, ureaza pe la casele gospodarilor pentru sanatate, fericire si prosperitate, implinirea dorintelor in noul an.
Pe langa colindele religioase exista vechi colinde laice cum sunt: Capra, Ursul, Cocostarcul, Caiutii. Acestea sunt in fapt, jocuri cu masti si costumatii speciale confectionate de mesteri locali si care ironizeaza personajele negative ale lumii satului. Colindatorii sunt asteptati in casele lucind de curatenie si frumos impodobite si sunt rasplatiti de gospodari cu covrigi, fructe, nuci, colacei sau chiar bani. Cei adulti sunt invitati la o tuica fiarta, vin si cozonac. Se aud deasemeni colinde precum: Steaua sus rasare, Buna dimineata la Mos Ajun, O ce veste minunata.

[ofelia]

frumos comentariu facut de ioana ,referitor la obiceiurile si traditiile neamului nostru ! FELICITARI ! O SA FII O BUNA JURNALISTA , PAROL!

VA LAS SI EU UN ORNAMENT



SI O MASA INCARCATA CU BUCATE




O CUPA DE SAMPANIE




UN TORT FESTIN




LUMANARELE PE ALESE ,









UN GLOB MAGIC


SI UN BRADUT



CLOPOTEII CE VOR VESTI CA ...



MOS CRACIUN CEL BUN SI DRAG ,

VA SOSI LA VOI IN PRAG ,




CU DORINTELE VOASTRE IMPLINITE !




LA MULTI ANI!

[zinno]

[fly]

cam asa se pregatesc cei de la cumpana pentru craciun, acum nu stiu daca aici era locul acestor imagini dar




preotul in partea de jos a imaginii este Arhiepiscopul Tomisului , parintele TEODOSIE ce ne`a tinut o cuvantare care a amutit pe toti si ne`a dat de gandit multora Atunci cand colindam Bunul este in inima noastra.

[mona_jux]

Of Doamne, ce dor mi-a fost!Nu am mai scris de mult timp pt ca nu eram intr-o dispozitie prea buna!Acum insa....Vineeeeeee Craciunuuuuul!Cred ca e cea mai frumoasa perioada a anului!Si parca vine din ce in ce mai repede!Mie cel mai mult imi place sa fac coronite pe care sa le pun la usa si sa le daruiesc prietenilor!Extraordinar de bine ma simt si cand impachetez cadouri!Nu stiu de ce dar mereu imi curg cateva lacrimici! SARBATORI FERICITE!

[mona_jux]

Am uitat!Si colindele imi plac foarte tare!Nu ratez nici o ocazie sa colind pe toata lumea care are putin timp sa ma asculte!Si daca nu e nimeni disponibil imi cant singura! Nu cant eu foarte bine, dar cant tare!

[gabrielle]

am gasit in revista felicia

mici trucuri pentru un aer festiv al locuintei

De sarbatori ,primenirea casei face parte din traditie,iti venim in ajutor cu cateva sugestii pentru un decor placut.


1:alcatuieste un decor original din cateva petale de trandafir ,presara petalele intr-o maniera nestudiata ,cat mai naturala ,pe o consola sau pe una din masutele mai putin utilizate din sufragerie.
2:aranjeaza masa intr-un mod festiv utilizand un servetel lung si ingust din material textil delicat,daca servesti masa in sufragerie ,sau cate un servetel rotund colorat pentru fiecare tacam ,aceste lucruri dragute vor marca masa festiva ,culorile vor da mesei un plus de veselie.
3:un alt truc pentru masa, care aduce prospetime si incanta privirea:umple un bol sau un vas de lemn,sticla sau metal cu lamai proastepe sau cu mere verzi.
4:picteaza cateva obiecte textile din bucatarie -prosoape de bucatarie ,manusi etc,utilizeaza culori calde ,apoi coase un snur frumos si agata-le pe perete in chip de mici tablouri.
5:decoreaza cu aplicatii de material in culori metalice servetele individuale sau brodeaza-le ,pentru un plus de pretiozitate si o tusa de lux.
6:foloseste oglinzile pentru a spori sentimentul de intimitate.intr-o camera ,o oglinda orientala inclinat in jos va reflecta obiectele aflate in apropiere intr-un mod elegant si totodata interesant,pentru a realiza orientarea ,agata oglinda lejer cu un fir de sarma,vei percepe imediat o ambianta mai tihnita.
7:intra in magazinele cu corpuri de iluminat si cumpara ,acolo unde este nevoie ,o lampa noua ,la bucatarie ,o lampa vesela va schimba imedia privelistea ,se instaleaza usor si nu costa o avere.
8:aduna toate nimicurile pe care nu te poti lipsi intr-un singur cos frumos sau un cufar decorativ ,iar ordinea in camera va fi restabilita.
9:pentru un impact spectaculos,cumpara ,daca nu ai deja ,macar un arbust decorativ.
10:da o noua fata frigiderului,improspateaza-i aspectul cu spray-vopsea care se aplica pe suprafetele emailate.
11:scotoceste magazinele si cauta vase decorative de diferite marimi si forme si aseaza-le impreuna ,vor fi remarcate si admirate cu siguranta.
12:daca apartamentu e mobilat in stil modern ,cateva tablouri noi vor fi oricand bine-venite ,inramate sau nu ,ele vor schimba sensibil aspectul camerei.
13:creeaza un loc propiu obiectelor dragi,expunandu-le frumos pe un raft ca intr-o expozitie personala ,colectia va starni curiozitatea si incantarea musafirilor.
14:atarna lampi noi ,in culori si dimensiuni neobisnuite in living ,hol,vor aduce mai multa veselie spatiului.

[carmen]

si sa nu uitam sa invatam colinde

http://www.youtube.com/watch?v=13SaSh_xW2M

[nynna]

Colindele
Incepand cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul noptii si pana la revarsatul zorilor ulitele satelor rasunau de glasul micilor colindatori. In orase intalnim colindatori odata cu lasarea serii si pana in miez de noapte. Cu traista dupa gat, cu batul in mana si caciula pe urechi, colindatorii merg din casa-n casa si striga la ferestrele luminate: "Buna dimineata la Mos Ajun, Ne dati ori nu ne dati", si daca cei din casa le deschid usa spre a le imparti colindeti, incep sa cante mai departe: "Am venit si noi odata La un an cu sanatate, Si la anul sa venim Sanatosi sa va gasim. Ne dati, ne dati, Ori nu ne dati"
Cu acest prilej gazda le imarte colindete: covrigi, nuci, mere, colacei de faina framantati si copti chiar ?in acea seara a Ajunului. In ajunul Craciunului, ca si in ajunul Anului Nou in toate provinciile romanesti, copiii formeaza grupuri si pornesc pe la casele gospodarilor cantand cantece ce au refrenuri ca: "Florile dalbe", "Lerui ler", "Ziurel de ziua", ori "Valerim" si "Veler Doamne". In afara de seara mare a colindelor se mai colinda si in seara Sfantului Vasile, paralel cu Plugusorul sau Uratul. Sub numele de colind si colindat trebuie sa intelegem vechiul obicei pe care-l intalnim in sarbatorile susmentionate cand copiii, ca si flacaii satelor, merg din casa in casa, cantanin pentru a ura sanatate si fericire gazdelor ce-i asculta, de la care primesc daruri (colindete) in bani sau in natura: nuci, covrigi, mere, colaci, etc. Colindele sunt de doua feluri: religioase si laice. Cele religioase au origine literara, iar subiectele lor se refera de cele mai multe ori la Isus. Colindele profane (sau lumesti) au un caracter liric, si de multe ori sunt adaptate de colindatori la situatia celor in fata carora le canta. Colindatul cu motive religioase, desi de origine bisericeasca, e totusi format tot dupa modelul colindatului de tip pagan avand de fapt origine comuna cu acesta.

Astfel exista: Colindele Domnului (In drum spre Vitleim, Nasterea Domnului, Vestirea Pastorilor, Inchinarea Pastorilor, Pornirea Magilor dupa stea, Inchinarea Magilor, Taierea Pruncilor, Numele Domnului, Patimile Domnului, Rastignirea , Coborat-a de pe Cruce); Colindele Sfintilor (Colindul Craciunului, Sf. Vasile, Sf. Nicolae, Sf. Ion, etc.); Colindele Omului (Colind de copil mic, de fata mare, de flacau, colindul omului bogat si milostiv, colind de preot, de cioban, de vanator, de pescar, de marinara, colind de viteaz, de familie, de insuratel, etc.) Creatorii acestor productii populare sunt diferiti, dupa cum diferit este si felul colindului: -pentru cele religioase de nuanta crestina putem socoti ca fauritorii sunt preotii, calugarii si cantaretii bisericesti, dascalii si diacii, fiindca ei erau cunoscatori ai Evangheliilor si ai Vietilor Sfintilor. Cat priveste pe cele profane, ca autori definim pe anonimii creatori talentati care au faurit poezia populara. Peste aceasta creatie initiala s-a suprapus prelucrarea veac de veac si an de an a obiceiurile si datinile stramosesti, la marile sarbatori de iarna.
--------------------------------------------------------------------------------
Crestinismul si solstitiul de iarna
Solstitiul de iarna a fost celebrat inainte de era crestina. Astfel, romanii sarbatoreau Saturnaliile intre 17 si 24 decembrie. Ei sarbatoreau si "nasterea soarelui neîivins" (sol invictus) la solstitiul de iarna (catre 21 decembrie), cand zilele reincep sa se lungeasca (un cult preluat de la persani care-l adorau pe "Mithra", zeul soarelui). In Occident, in anul 354, Liberiu, papa Romei, fixeaza sarbatoarea nasterii lui Isus pe 25 decembrie, fara insa a stabili vreo data exacta a nasterii acestuia, si stabileste modul celebrarii inceputului crestinismului, asimiland sarbatorile populare si pagane deja existente cu ocazia solstitiului de iarna. Totusi ramasitele cultului pagan al soarelui au trait mai departe prin unele obiceiuri populare ca: - rotile de foc carora li se da drumul pe costisa dealului in noaptea de Craciun; - focurile care se fac in dimineata de Craciun; - colacii de Craciun care imita forma soarelui
--------------------------------------------------------------------------------
Vicleimul
In unele locuri in noaptea Cracinului putem intalni si cantarea religioasa cunoscuta sub numele de Vicleimul sau Irozii, la care participa copiii. Aceasta drama religioasa ne infatiseaza misterul Nasterii Domnului in toate fazele sale. Personajele dramei sunt Irod si ceata sa de Vicleim, un ofiter si soldati imbracati in portul ostasilor romani, trei crai sau magi: Melchior, Baltazar si Gaspar, un cioban, un prunc si in unele parti o paiata. Vicleimul apare la noi pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Originea lui este apuseana si se leaga de misterul celor trei magi ai evului mediu. Introdus de timpuriu in Germania si Ungaria, a patruns la noi prin sasii din Transilvania. Din prima forma a Vicleimului, prezentarea magilor si dialogul lor, s-au dezvoltat pe rand, prin activitatea micilor carturari, trei tipuri principale, in cele trei mari tinuturi: Muntenia, Moldova si Ardeal. Alaturi de partea religioasa a Irozilor, s-a dezvoltat mult timp, poate chiar si astazi, partea profana, jocul papusilor. Intr-o cutie purtata de doi baieti este infatisata gradina lui Irod si o parte din piata orasului. Mos Ionica, ingrijitorul curtii si o paiata dau nastere la o serie de scene care satirizeaza obiceiuri si sunt ridiculizati hotii, fricosii ori femeile ce se sulemenesc. Datand din vechimne, teatrul papusilor a fost o petrecere placuta chiar in palatele Domnitorilor tarii.
--------------------------------------------------------------------------------
Capra
Incepand cu Ignatul si sfarsind cu zilele Craciunului, prin alte parti incepand cu zilele Craciunului, iar prin altele obisnuindu-se numai in ziua de Sfantul Vasile, exista obiceiul ca flacaii sa umble cu turca, capra sau brezaia. Ca si la celelalte jocuri cu masti practicate in timpul sarbatorilor de iarna, si in jocul caprei si-au facut loc, pe langa mastile clasice (capra, ciobanul, tiganul, butucarul), mastile de draci si mosi care, prin strigate, chiote, miscari caraghioase, maresc nota de umor si veselie, dand uneori o nuanta de grotesc. Jocul "caprei" (uciderea, bocirea, inmormantarea, invierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. In cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale in turmele pastorilor, succesul recoltelor - invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei". Aceasta se pare ca isi are originea in obiceiurile romanilor si elinilor: fie in jocurile si cantecele desfasurate in jurul altarelor pagane de preotii sau cantaretii travestiti in dobitoace cu ocazia sarbatorilor date pentru cinstea zeilor, ori in versurile satirice contra generalilor ce repurtau vreun triumf, fie in amintirile vagi despre dansurile cunoscute la greci sub numele unor pasari rapitoare. Capra joaca dupa fluier, iar la terminare, unul din flacai; apropiindu-se de masa unde sunt membrii familiei, incepe sa vorniceasca. Flacaii joaca pe stapana casei, pe fete si chiar servitoare, daca sunt acasa, si apoi multumind se indeparteaza.
--------------------------------------------------------------------------------
Steaua
De la Craciun si pana la Boboteaza copiii umbla cu steaua, un obicei vechi ce se intalneste la toate popoarele crestine. Acest obicei vrea sa aminteasca steaua care a vestit nasterea lui Isus si i-a calauzit pe cei trei magi. Cantecele despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantina ortodoxa, altele din literatura latina medievala a Bisericii Catolice, cateva din literatura de nuanta Calvina si multe din ele, chiar din traditiile locale. Micul cor al stelarilor, care intra in casa in zilele Cracinului, canta versuri religiose despre nasterea lui Isus: "Steaua sus rasare"; "In orasul Vitleem"; "Trei crai de la rasarit".
--------------------------------------------------------------------------------

[carmen]

In ajun de Craciun, oamenii isi iau de la vecini tot ce-au dat cu imprumut, spre a avea toata avutia in gospodarie.
• Femeile pun un ban de metal si o nuca in apa de spalat, spre a fi in anul ce vine mai frumoase si bogate.
• Gospodarii, in ajunul Craciunului, pun mana pe toate uneltele din curte, ca sa le poata folosi cu spor in anul urmator.
• Cu o zi inainte de Craciun se pune o potcoava intr-o caldare cu apa. Stapanul casei bea primul, apoi o da vitelor, ca sa fie tari ca fierul.
• Pastorii pun sub pragul casei un drob de sare invelit, lasandu-l pana la „alesul oilor“, in luna aprilie, cand drobul este scos, macinat si amestecat cu tarate si dat ca hrana, sa sporeasca turma.
• In ajun de Craciun se curata hornul, iar funinginea e pusa la radacina pomilor pentru rod bogat.
• In noaptea de Mos-Ajun se face priveghi, iar pe masa este asezat un colac cu un cutit infipt in el.
• Masa pusa in ajun ramane intinsa toata noaptea, timp in care focul trebuie sa arda in soba.
• La Craciun painea se aseaza pe masa, sa vina belsugul, si tot in acelasi scop, sub fata de masa se pune pleava de grau.
• In ajun se pregatesc 12 feluri de mancare in amintirea „Cinei cea de taina“ - Iisus si 12 apostoli.
• Gospodarii stau la masa cu picioarele pe topor, ca sa fie tari ca fierul in anul care vine.
• Cand primul om intrat in casa de Craciun este barbat inseamna bunastare in anul viitor.
• In ajun de Craciun sunt puse in tuspatru colturile de mese caatei de usturoi si seminte de mere, ce apara de deochi si farmece
• Din ajunul Craciunului pana la Boboteaza, casa e maturata de la prag spre rasarit si nu din fundul locuintei spre prag, ca sa vina petitori la fata de maritat. Fetele mari nu trebuie sa dea gunoiul afara din casa.
• Ca sa-si viseze ursitul, fata va posti toata ziua de ajun, iar prima imbucatura de seara s-o puna la brau; cand se culca, intinde braul pe jos si face trei matanii peste el. Asa isi va afla ursitul.