La Mondenu'

[Jokep]

De la litere trecem la mancarea chinezeasca.Primul fel de mancare de la chinezi am crezut ca e sushi dar sushi e la japonezi

Dieta chinezească şi înlături pericolul de obezitate

Majoritatea chinezilor sunt slabi şi vioi, deşi mănâncă pe săturate. De ce?
Mâncarea chinezească autentică presupune mai degrabă un regim de viaţă decât simpla necesitate de a-ţi astâmpăra foamea sau plăcerea de a-ţi simţi papilele gustative satisfăcute.

Nutriţionista Lorraine Clissold, specialistă în bucătăria asiatică, aduce o prezentare succintă a celor zece reguli-cheie de care trebuie să ţineţi cont, odată ce optaţi pentru dieta tradiţională chinezească.

1. Nu mai număraţi caloriile în disperare
Chinezii nici măcar nu au un echivalent pentru cuvântul “calorie”. Pentru ei, mâncarea are rolul de a hrăni, şi nu de a te îngrăşa/ slăbi.Un studiu realizat în 1990 arată că, deşi chineziiconsumă cu 30% mai multe calorii decât americanii, totuşi sunt mult mai slabi decât aceştia din urmă, fără un efort fizic suplimentar.
“O cola dietetică nu are decât o calorie, un fruct de avocado – 340. Care credeţi că este mai bun pentru organismul dvs? Fructul de avocado are un conţinut bogat în grăsimi monosaturate şi omega-6, care accelerează metabolismul”, spune Dr. Clissold.

2. Gândiţi-vă că legumele sunt mâncare, nu simple garnituri
Legumele folosite în bucătăria chinezească sunt pregătite ca un fel de mâncare, şi nu doar ca un simplu “accesoriu” pentru fripturi, aşa cum se întâmplă în cazul bucătăriei occidentale.
“Legumele ar trebui să ocupe cel puţin jumătate din farfuria dvs, pentru a vă încadra într-un regim de tip chinezesc”.

3. Săturaţi-vă cu un singur fel de mâncare la o masă
Pentru chinezi, o masă fără orez nu este o masă copioasă. De aceea, în bucătăria chinezească, orezul este alimentul de bază

4. Mâncaţi pe săturate
La chinezi, „Săru’mâna pentru masă, nu m-am săturat, da’ lasă” nu se probează. Chinezii nu se ridică de la masă dacă nu se declară sătui. Pentru ei, a mânca nu este o „vină”, aşa cum se întâmplă deseori în cazul celor mai mulţi dintre noi. A sări peste o masă doar pentru a-ţi permite să mănânci o prăjitură nu există. Chinezii mănâncă de trei ori pe zi.

5. Hrăniţi-vă şi cu mâncăruri lichide
Supa sau mâncărurile sub formă de supă sunt prezente la fiecare masă chinezească, adesea sub formă unei fierturi numite zhou. Spre deosebire de dietele occidentale bazate pe mânăruri uscate compensate printr-un consum mare de apă, în cazul dietei chinezeşti hrana lichidă este esenţială.

6. Principiile yin şi yang vin în bucătărie
Filosofia chinezească se reflecta si in farfuria chinezului. Într-o dietă chinezească autentică, yin (mâncăruri mai degrabă lichide care răcoresc organismul) şi yang (mâncăruri uscate, crocante – carnea, mâncarea condimentată, vinul, cafeaua care încălzesc organismul) se află în echilibru. Toate mesele chinezeşti se bazează pe acest echilibru.

7. Mâncărurile crude nu sunt indispensabile
Chinezii nu mănâncă salate de crudităţi. Deşi se ştie că, prin fierbere, alimentele îşi pierd din vitamine, Dr. Clissold spune că oamenii ingnoră deseori faptul că stomacul nu poate digera prea multă hrană crudă, ceea ce poate creea efectul contrar (balonări, surplus de kilograme). Chinezii ştiu acest lucru şi preferă hrana gătită, fiartă.

8. Mâncarea poate fi un excelent tratament medical
Multe dintre mâncărurile chinezeşti au proprietatea de a vindeca: condimentele ajută digestia şi înlătură răceala, usturoiul elimină toxinele. Scopul ultim este ca organismul să funcţioneze bine, şi să aibă îndeajuns de multă energie.

9. Beţi ceai verde
Ceaiul verde elimină toxinele, ajută la digestie şi potoleşte senzaţia de foame. Cercetătorii au demonstrat că acesta luptă împotriva radicalilor liberi, care duc la cancer sau boli ale inimii.

10. Faceţi exerciţii uşoare
Încercaţi să faceţi cu regularitate exerciţii uşoare, cum ar fi tai chi-ul, aerobicul (care ţin de yang) şi exerciţiile de respiraţie (care ţin de yin). Îmbinarea acestora vă va ajuta să ajungeţi la echilibru.


IAR PENTRU RETETE AICI: http://www.egustos.ro/retete-culinare/m ... ca_21.html


RESTUL DESPRE MANCARE MAINE SAU MAI PE SEARA.

[hana]

Iti multumesc mult, mult pentru tot ce e aici, citesc cu asa o placere!

* Pictogramele sînt derivate din desene stilizate ale obiectelor pe care le denotă. De exemplu 山 (munte), 川 (rîu), 月 (lună), 人 (om).

In limba japoneza, a fel se scrie munte, rau, luna, om...dar nu stiu daca se spune la fel. In japoneza e yama (munte), kawa (rau), gatsu (luna), jin (om)

[hana]

[b]
Mâncarea chinezească autentică presupune mai degrabă un regim de viaţă decât simpla necesitate de a-ţi astâmpăra foamea sau plăcerea de a-ţi simţi papilele gustative satisfăcute.

mi-as dori sa-mi insusesc si eu aceasta filozofie de viata!
Ms, Jokep ca ai adus-o mai aproape!

[Jokep]

Partea a II-a din Bucataria chinezeasca

Bucătărie Chinezească

China are una dintre cele mai bogate moşteniri culinare de pe Pământ. Mâncarea chinezească solidă se mănâncă cu beţişoare, iar cea lichidă cu o lingură cu fundul plat, (de obicei ceramică). Chinezii cosideră că este barbar a avea un cuţit la masă, din această cauză mâncărurile sunt preparate în bucăţele mici, gata pentru a fi culese şi mâncate. Spre deosebire de mâncărurile vestice, unde proteina animală este principalul fel de mâncare, carbohidraţii (proveniţi din orez, mantou, tăiţei) sunt ingredientul principal într-o mâncare chinezească.

Varietatea bucătăriei chinezeşti:
* Bucătărie Chinezească Budistă
* Bucătărie Chinezească Nord Vestică
* Bucătărie Jiang-Huai
* Bucătărie Yunnan
* Bucătărie Chinezească Nord Estică
* Bucătărie Cantoneză
* Bucătărie Chiuchow
* Bucătărie Hakka
* Bucătărie Hunan
* Bucătărie Chinezească Islamică
* Bucătărie Mandarină sau Bucătărie Chinezească Nordică
* Bucătărie Shanghai
* Bucătărie Sichuan
* Bucătărie Taiwaneză
* Bucătărie Fujian
* Bucătărie Hainan
* Bucătărie Chinezească Nanyang

Cum se taie alimentele in bucataria chineza
In bucataria chinezeasca, modul in care se taie alimentele este foarte important si difera de la caz la caz, dupa specificul fiecarei retete. Exista trei metode de taiere: drept, oblic si prin crestare. Unul dintre secretele bucatariei chinezesti, pastrat din cele mai vechi timpuri, este tehnica de rasucire a tigaii (stir frying). Tigaia chinezeasca (wok) poate fi considerata un adevarat personaj, care este cu atat mai apreciat cu cat ofera o masa sanatoasa, lipsita de grasimi. Tehnica rasucirii mancarii presupune ca tigaia sa fie incinsa si miscata incontinuu in timpul gatirii.

Bucatarie chinezeasca: Igrediente specifice
Rolul cel mai important in obtinerea unei mancari delicioase il au insa ingredientele. Unul dintre cele mai „magice“ ingrediente, strain de plaiurile noastre, este otetul de orez. In Europa, acest tip de otet este aproape necunoscut. In China insa, se folosesc nu unul, ci trei tipuri de otet de orez: negru, rosu si alb. Particularitatea otetului de orez provine din gust, el fiind mai putin acid si mai slab decat otetul folosit de europeni. Otetul negru de orez seamana la gust cu cel balsamic, iar otetul rosu de orez are un gust dulce, dar totodata picant. Otetul alb de orez este cel mai apropiat ca gust si aciditate cu cel obisnuit, pe care il folosim si noi.


AM VAZUT CA JAPONEZII SI CHINEZII NU PREA AU TACAMURI SI MANANCA CU BETISOARELE ASA CA LUATI-VA DIN OGRADA CINE STA LA CURTE 2 BETE SI PUNETI MANA SA INVATATI CUM SA MANCATI CU BETISOARELE: http://east.portland.ne.jp/~k_tok/life01.htm

[Adina]

Mai mare dragul sa aflu atatea informatii! Extrem de interesant! Multumim, Jokep

[Jokep]

Am mai gasit un articol interesant:

Tur culinar in imperiul Chinei!
Desigur, orezul este garnitura preferata, iar mancarurile stranii sunt apetisante si fac parte din bucataria chinezeasca, dar aceasta nu iti ofera doar atat... ci mult mai multe!

In cultura chinezeasca, o masa este compusa, de obicei, din felul principal - orezul sau taietei, si o mancare “insotitoare”, legume, carne sau peste. Acest obicei este diametral opus obiceiurilor occidentale si chiar romanesti, unde produsul de carne sau plin de proteine este pus pe primul plan, iar orezul sau cartofii prajiti sunt doar garnitura...

Condimente de baza

Usturoiul si ghimbirul sunt condimentele de baza ale chinezilor. Daca le alaturi si ceapa verde, atunci vei avea ceea ce se poate numi “trinitatea sacra” a bucatariei chinezesti. Ghimbirul aduce o aroma in plus felurilor marinate si fructelor de mare, in timp ce usturoiul merge minunat cu fripturi.

Preparate traditionale de baza

Jiaozi. Sunt un fel de gogosi, mai exact carne tocata, amestecata cu legume si verdeata, fripte intr-o pelicula de aluat. Carnea de umplutura poate fi de porc, de oaie, vita, pui sau peste.

Pui Kung Pao. Face parte din bucataria de tip Sichuan si are puiul ca ingredient principal. In versiunea autentica traditionala, puiul, taiat cubulete, este amestecat cu un sos marinat. Se mai folosesc si ardei iuti speciali, care sunt ingredientul-cheie dar si alune care nu au fost prajite.

“Oala fierbinte”. Este, de fapt, un fel de tocanita, care se gateste chiar pe masa pe care se va manca. Ingredientele obisnuite sunt carne tocata, verdeturi cu frunze mari, ciuperci, gogosele de ou si fructe de mare. De obicei, felul este mancat cu un sos special. Acest tip de mancare se gateste, in special, iarna.

Taietei chinzesti. Se gatesc cam in 5 minute, se servesc al dente si sunt facuti dintr-un aluat deja sarat.

Rata Peking. Este o reteta faimoasa de rata, originara din Beijing. Numele vine de la anglicizarea numelui capitalei chineze. Printre atu-urile felului de mancare se distinge mai ales pielita crocanta si aurie a ratei. Unele restaurante servesc doar pielita si foarte putina carne, iar altele fac doua feluri de mancare: unul doar cu pielita si putina grasime si celalalt cu carnea de la rata.

Zongzi. Orez dulce, acoperit in frunze de bambus, au de obicei o umplutura dulce. Se fierb sau se gatesc la aburi.

Tea Egg. Ou tare, inmuiat sau fiert in ceai verde! Sunt gustari populare vandute pe strada, la tarabe. Cateodata la ou si ceai se adauga condimente.

Clatite prajite. Sunt preferate mai ales cu umplutura de ceapa verde.

Pana acum, nimic foarte socant sau aparent dezgustator. Exista, insa, si niste feluri de mancare chinezeasca nerecomandate celor cu stomac sensibil. Nu citi mai jos daca te numeri printre ei!

Insecte. Da! Sunt gustoase si sanatoase si sunt practic o sursa inepuizabila de hrana pentru chinezi. Gandeste-te la greieri: 100 de grame de greiere contine 121 de calorii, 13 grame de proteine, 5 grame de carbohidrati si fosfor, calciu si riboflavina. Daca te incumeti sa mananci insecte, te cheama entomofag!

Serpi. Traditia spune ca un asemenea fel de mancare sporeste virilitatea si apetitul sexual.

Castravete de mare. Arata cam ca o bucata de beton, dar gatit va fi moale si apetisant. De asemenea, este considerat a fi afrodiziac, asta pe langa valoarea crescuta in medicina traditionala chineza.

Supa de cuib de pasare. Este vorba de cuibul unei anumite pasari, swiftlet, o pasare mica ce locuieste in pesterile din Asia de Sud-Est. In loc de paie si crengi de copac, aceasta pasare isi face cuibul din propria saliva. Supa a castigat popularitate in utlima vreme datorita reputatiei de tonic care te mentine sanatos.

Caine. Prietenul cel mai bun al omului il hraneste direct...

Mai exista si alte preparate, dar mai bine incearca bucataria traditionala si simpla, pana sa treci la mancarurile artilerie grea!



Am terminat si cu delicatesele chinezilor,maine o sa aveti un nou subiect inca nu m-am gandit despre ce o sa fie.

[carmen]

prima parte a expunerii mi-a lasat gura apa dar mi-a trecut citind retetele pentru 'cei cu stomacul sensibil' Chiar foarte interesant subiectul ales

[Jokep]

Astazi o sa incepem cu articole despre cultura lor,nu prea ma pricep eu la cultura lor asa ca ajutati-ma cu idei despre ce sa caut.Am gasit totusi ceva care mi-a atras atentia.


Feng Shui

Feng shui (風水 pinyin : fēng shuǐ, literalmente "vântul şi apa") este un ansamblu de principii de geomanţie, care afirmă că formele şi mediul ambiant pot influenţa principiul qi (氣气, pinyin : qì = suflu). Scopul este realizarea armoniei locurilor în care oamenii trăiesc, prin analiza fluxurilor de energie din mediul înconjurător (Qi). Bazându-se pe teoria celor 5 elemente ( Pământ, Metal, Apă, Lemn, Foc ) şi pe principiile Yin şi Yang expertul feng-shui încearcă să reechilibreze forţele care se manifestă local pentru a ameliora, sănătatea, prosperitatea şi comportamentul persoanelor.
Un qi positiv aduce noroc, un qi negativ aduce nenorocire. Cele patru centre de interes majore din feng shui sunt : bogăţia, fericirea, longevitatea şi copii sănătoşi.
Primele vestigii atestând utilizarea feng shui datează din secolul al III-lea d.Chr.
Simbolistica sugerează că aerul şi apa sunt cei doi curenţi de energie indispensabili vieţii pe Pământ.

Yin şi Yang
Yin şi Yang sunt două concepte religioase care îşi au originea în filozofia şi metafizica chineză. Aceste concepte reprezintă forţele primordiale şi complementare ce compun universul şi toate componentele acestuia.

Yin (Chineză: 陰/阴; pinyin: yīn; se traduce literal prin "loc întunecos, pantă (deal) nordică, mal (râu) sudic; noros, sumbru") este elementul întunecat; el este trist, pasiv, sobru, feminin, introvertit, intim, şi corespunde nopţii.

Yang (陽/阳; yáng; "loc însorit, pantă (deal) sudic, mal (râu) nordic; strălucire solară") este elementul luminos; este fericit, plin de vitalitate, activ, strălucitor, masculin şi corespunde zilei. Yin este adeseori simbolizat de apă şi de pământ, în timp ce Yang este simbolizat de foc şi vânt.


Proverbe si zicatori chinezesti
Despre cultura chinezeasca intelepciune.Intelepciunea chinezilor este cunoscuta si recunoscuta in intreaga lume.
Cultura chineza, una dintre cele mai vechi din lume si-a pus amprenta asupra evolutiei societatii moderne. Sa aruncam o scurta privire asupra catorva proverbe si ghicitori chinezesti pline de miez...


Proverbe si zicatori chinezesti
- Cu banii poti cumpara o pozitie, dar nu poti cumpara respect.
- O carte inseamna aur curat.
- Daca vrei sa faci ceva si ceilalti sa nu afle, mai bine nu mai fa.
- Viseaza diferit in acelasi pat!
- Cu banii poti cumpara o locuinta, dar nu poti cumpara un camin.
- Daca nu inveti cat esti tanar, iti vei petrece restul vietii plangandu-te de esecuri.
- Cu banii poti cumpara un ceas dar nu poti cumpara timp.
- Daca fiul este needucat, tatal e de vina.
- Cu banii poti cumpara un pat dar nu poti cumpara odihna.
- Un jad este folositor inainte de a fi prelucrat; un barbat este nefolositor pana nu este educat.
- Banii pot cumpara un medic, dar nu pot cumpara sanatatea.
- Cu cat e noaptea mai lunga, cu atat mai multe vise ai.
- Dintre toate strategiile, a renunta la timp este cea mai buna.
- Un zambet iti va lungi viata cu 10 ani.
- Peretii au urechi!
- Fara orez nici cea mai isteata gospodina nu poate gati.
- Chiar si un iepure musca daca e incoltit.
- Cu banii poti cumpara o carte, dar nu poti cumpara cultura.
- Mustele nu vin decat la oul spart.
- Cu banii poti cumpara sex, dar nu poti cumpara iubirea.
- Daca nu ai facut nimic rau nu ar trebui sa iti faci probleme din cauza pedepselor primite de Sus.
- Cu banii poti cumpara sange, dar nu poti cumpara viata.
- O secunda inseamna un gram de aur, dar nu poti cumpara cu un gram de aur o secunda.
- Apa de la distanta nu stinge focul de aproape.

[hana]

foarte interesant tot ce citesc aici!
ma opresc cu mare placare,la tine, mondenico:)

nu stiu..ceva despre cele mai importante temple, despre traditii, sarbatori..de-astea zic eu

[Jokep]

Am lipsit si nu prea am mai avut timp sa caut.


Arta în China

Dintre toate culturile, cea chineză a avut cea mai îndelungată tradiţie neîntreruptă. Cuceritorii nu au distrus niciodată stilul chinezesc de viaţă şi influenţele externe au vitalizat arta chineză, fără a-i distruge trăsăturile esenţiale. Unele caracteristici ale artei chineze, cum ar fi înclinaţia pentru o gamă coloristică subtilă sau textura netedă a jadului, sunt regăsite încă din preistorie. Marea artă chineză datează însă din 1500 î.Hr., în timpul dinastiei Shang, când se afla în circulaţie o versiune timpurie a manuscriselor chineze şi conducătorul îşi câştigase rolul său semidivin, de "fiu al cerului".

În perioada ce a durat cam 500 de ani, chinezii au creat vase robuste din bronz, cu un aspect aproape sinistru, concepute pentru a aduce ofrande strămoşilor. Aceste vase sunt intens decorate cu simboluri care par a fi abstracte, dar sunt de fapt reprezentări foarte simplificate şi stilizate ale creaturilor mitice, cum ar fi dragonii. Venerarea strămoşilor şi a trecutului, caracteristică şi pentru alte culturi, a rămas una din marile preocupări chineze. Sensul magic, învăluit de mistere, al artei dinastiei Shang, s-a atenuat în arta chineză târzie, mai detaşată şi mai contemplativă.


Bronz, jad şi lac

Tradiţia Shang s-a resimţit în continuare şi în perioada Chou şi a statului războinic (1027-221 î.Hr.). Chinezii realizau statuete din bronz reprezentând oameni şi alte creaturi. Ei şi-au perfecţionat şi măiestria în prelucrarea jadului şi lăcuire. Lucrările din aceste materiale erau însă scumpe, deoarece jadul trebuia importat şi era dificil de prelucrat, iar lăcuirea era un proces îndelungat. De obicei, lăcuirea se realiza prin acoperirea unui obiect din lemn cu seva procesată a unui copac. Fiecare strat de lac trebuia să fie uscat înainte de aplicarea următorului şi, uneori, era nevoie de multe asemenea straturi, chiar sute. Prin lăcuire se puteau însă obţine efecte decorative extrem de subtile şi produsul finit avea o strălucire unică.

China a fost unificată, după secole de dezbinare, de sălbaticul împărat Ch'in (221-209 î.Hr.). Reputaţia lui de grandoman, aproape alienat, a fost confirmată de descoperirile arheologice din 1974 care au adus la lumină o mică armată cu ostaşi din teracotă (ceramică mată), în dimensiune naturală, îngropată alături de împărat şi care trebuia să-l apere în viaţa de apoi.

Dinastia Han

În timpul dinastiei Han (209-270 d.Hr.), China era un vast imperiu, cu o societate foarte sofisticată. Confucianismul, un sistem filosofic etic care propovăduia moderaţia şi responsabilitatea faţă de familie şi stat, a influenţat puternic concepţia chinezilor (în special a funcţionarilor învăţaţi, creaţi de un sistem de examinare civil). Fiind, deseori, ei înşişi pictori şi poeţi, au jucat un rol important în dezvoltarea tradiţiilor artistice chineze. Alte elemente au fost furnizate de un cult mai intuitiv, mai magic şi mai naturalist: taoismul, creat şi el în decursul perioadei Han.

Arta perioadei Han este cunoscută mai ales prin obiectele care însoţeau cavourile şi care includeau îmbrăcăminte, bijuterii şi cosmetice, dar şi personaje din bronz, basoreliefuri şi ţigle mulate pe acestea. Au apărut primele sculpturi în piatră, de dimensiuni monumentale, care în curând au devenit un lucru obişnuit, o dată cu câştigarea terenului de către budism. Această religie, originară din India, a reprezentat sursa de inspiraţie pentru multe stiluri şi curente şi chiar tehnici artistice chinezeşti, din ale căror realizări trebuie amintite templele şi sculpturile din Yuankang, create direct în piatră, după vechea modă indiană.

Deşi puţine picturi chineze din această perioadă au supravieţuit, se ştie că pictura era deja bine dezvoltată în perioada dinastiei Han, caracterizată prin trăsăturile fine, libere dar delicate ale penelului. Pictura a devenit o artă practicată pe scară largă şi de-a lungul secolelor au apărut mulţi mari artişti, şcoli şi curente. Înclinaţia pentru peisaje, mai ales cele montane, a fost puternică, importanţa acestei teme în arta chineză nefiind egalată de vreo altă cultură. Picturile ilustrau adeseori poeme sau alte scrieri, a căror caligrafie minunată era considerată o artă în sine. Pictura chinezească a prezentat întotdeauna lucruri reale, cum ar fi oameni sau peisaje, însă avea ca scop imortalizarea spiritului esenţial sau mai degrabă de a transmite o anumită stare, decât de a reda detaliile.

Ceramica şi porţelanul

În ciuda faptului că ceramica avea o tradiţie de mai multe mii de ani, ea a devenit cu adevărat o artă originală şi vitală de-a lungul erei T'ang (618-906 d.Hr.). Au apărut multe forme noi acoperite cu glazuri care le transformau mult înfăţişarea iniţială. Printre mărfurile cele mai căutate ale perioadei T'ang sunt ilustraţiile de cavou care posedă toată puterea şi vigoarea marilor sculpturi. Ele reprezintă o gamă foarte variată de oameni şi animale, printre care merită să fie amintiţi splendizii cai ai dinastiei T'ang.

La începutul perioadei T'ang, chinezii au descoperit metoda de producere a porţelanului. Subţire, dur, neted, de un alb pur şi translucid, el a devenit de neegalat ca eleganţă. Sub dinastia Sung (960-1260) şi a dinastiilor următoare, decoraţiunile aplicate i-au conferit o frumuseţe deosebită. Faimosul porţelan "alb şi albastru" a fost mult îmbunătăţit în timpul dinastiei mongole Yuan (1260-1368).

În timpul dinastiei Sung, chinezii colecţionau lucrări aparţinând dinastiilor anterioare şi artiştii apelau adeseori la stilurile unor vremuri de mult apuse. Cu toate acestea, mare parte a artei Ming (1368-1644) şi Ch'ing timpurii (1644-1912) are o înaltă ţinută calitativă, dar vitalitatea creativă a suferit un uşor declin.

[Jokep]

M-am cam plictisit de China si m-am gandit sa incep cu alta tara.Chiar daca mai sunt multe de zis despre China o sa incep alt subiect.Poate intr-o zi voi reveni in aceasta tara

[carmen]

ce faci bre? ne lasi cu ochii in soare?

[hana]

ce faci bre? ne lasi cu ochii in soare?

si ce interesant e!!!
multumim si mai vreeeeeeem:)

[Jokep]

V-am lasat cu ochii in soare de omul mai trebuie si sa plece dar mai trebuie si sa bata netul .Am vazut obiectia lui carmen.Eu am crezut ca va plictisesc de atata timp cu China si de aceea m-am gandit sa trec la alt subiect dar daca mai vreti sa caut despre China veniti cu idei.Apropo sunt nevorbita

[Jokep]

Si mai am o viziune asupra mea ,trebuie sa imi schimb neaparat firma de net ca daca nu o fac cred ca ma duc peste aia de la net cu pusca de la counter strike si sa vezi omor pentru ca m-au chinuit

[Jokep]

Poporul Chinez:
Aşezare geografică – Cea mai veche arie de civilizaţie istorică şi de cultură evoluată este cuprinsă între Nil şi Indus. A doua arie este situată în Extremul Orient, în bazinul fluviului Huang-Ho (Fluviul Galben), ocupând - în epoca sa de maximă extensiune – o suprafaţă de peste 9 mil. km².În aceste arii, cele mai mari civilizaţii antice care au supravieţuit până azi sunt cea indiană şi cea chineză.
Locuinţa. Îmbrăcămintea. Alimentaţia - Asupra condiţiilor materiale de viaţă ale chinezilor din timpurile cele mai vechi, arheologia şi alte documente ale timpului ne furnizează câteva elemente indicative.
Locuinţa chinezilor în prima jumătate a mileniului al II-lea î.e.n. era al. din case erau săpate în loess şi aveau forma unor ştiubee cu un diametru de cca. 3m, şi înălţimea de 1,80-2,50m, acoperite cu trunchiuri de copaci peste care se aşeza paie sau iarbă.
Îmbrăcămintea chinezilor n-a variat prea mult dea lungul timpului, cu toate deosebirile inerente, regionale, sociale sau profesionale. Căci îmbrăcămintea servea şi pentru a marca aceste distincţii-pe care un număr mare de decrete le prevedea cu stricteţe şi precizie. Hainele lor erau ţesute din fibrele diferitelor plante –în primul rând, o specie de cânepă – se practica probabil chiar înainte de mileniul al II-lea î.e.n. În acel mileniu firul de mătase era deja întrebuinţat.
În epoca Shang – şi, fireşte,în cele următoare –elementul de bază în alimentaţia chinezilor din nord era meiul(consumat de obicei sub formă de mămăligă), iar în sud orezul. Grâul introdus în China probabil din apus –precum şi orzul au rămas mereu pe un plan secundar. Din mei(şi la fel din orez şi din orz) se pregătea şi se pregăteşte şi astăzi prin fermentaţie, o băutură alcoolică asemănătoare întrucâtva berii, condimentată cu mirodenii , băutură apreciată şi azi.
VIAŢA RELIGIOASĂ:
Au fost chinezii un popor religios? Se poate vorbi la chinezi despre o adevărată „religie”? Sau doar de un amestec de morală , filosofie şi credinţe religioase? Chinezii au fost un popor religios chiar dacă mitologia lor este mai săracă decât alte mitologii . Ei chiar dacă nu îşi puneau prea multe întrebări despre divinitate nu însemna că nu sunt preocupaţi de viaţa religioasă, ci dimpotrivă aveau zei cum ar fi Zeiţa Pământului Hu-tu , despre care credeau că ea a creat toate fiinţele vii, ei chiar aveau şi un ritual de sacrificii.
Chinezii au avut şi au şi astăzi trei mari religii:- confucianismul, daoismul şi buddhismul.
SCRIEREA:
Scrierea chineză este o scriere exclusiv ideografică. Semnele folosite nu traduc sunete exprimate prin litere, ci figurează –într-un mod stilizat –sau sugerează imagini concrete ori concepte. Prin urmare, ideogramele chineze pot fi pronunţate într-o altă limbă indiferent în ce fel. Acest fapt a făcut ca scrierea chineză să fie adoptată şi de popoare care nu vorbesc chineza (japonezi, coreeni, vietnamezi).



Vroiam sa scriu despre poporul chinez nu prea am gasit ce vroiam dar mai caut.

[xen@]

Chinezii astia par sa fie rude de gradul 1 cu pretenii mei "spatialii"

[Jokep]

Planificarea familială


Guvernul chinez a considerat planificarea familiei drept o politică fundamnetală de stat, adoptând metoda de îmbinare a îndrumării de stat cu acordul liber al cetăţenilor. Indrumarea de stat constă în elaborarea de către autorităţile centrale şi locale a măsurilor politice, a legilor şi a altor acte normative precum şi a planului de dezvoltare demografică vizînd să controleze creşterea populaţiei, să ridice calitatea populaţiei şi să perfecţioneze structura demografică prin acordarea familiilor de servicii de consultanţă şi îndrumare în ce priveşte sănătatea reproducerii,evitarea sarcinilor nedorite şi naşterea copiilor în condiţii optime. Acordul liber al cetăţenilor constă în planificarea în cadrul cuplurilor de soţi cu capacitate de reproducere în conformitate cu regulamentele şi actele normative ale statului, cu vârsta şi munca, condiţiile de sănătate şi economice ale familiei şi alegerea metodelor anticoncepţionale.

Actuala politică de planificare familială din China cuprinde în principal realizarea căsătoriilor şi naşterilor mai târziu,mai puţine naşteri dar mai sănătoase şi un singur copil la un cuplu de soţi. În regiunile rurale,familiile confruntate cu greutăţi pot să aibă după un interval de câţiva ani al doilea copil. În regiunile populate de minorităţi naţionale, politica este diferenţialtă de la o minoritate la alta, în conformitate cu voinţa proprie a minorităţii, cu condiţiile concrete ale fiecărei minorităţi privind populaţia,resursele naturale, economia, cultura, datinile şi obiceiurile. De regulă, un cuplu de soţi pot avea al doilea copil. În unele regiuni este permis chiar al treilea copil. Pentru minorităţile ale cărei populaţie este prea mică,nu există limită de naşteri.

De când s-a aplicat această politică de planificare familiară în China, concepţia privind căsătoria şi naşterea întârziate, un număr mic de naşteri în condiţii superioare de sănătate a fost acceptată de tot mai mulţi tineri, devenind treptat chiar o modă. Politica de planificare familială le-a scăpat pe femeile chineze de sărcinile grele, de naşteri frecvente şi de muncă grea în familie. Nivelul de sănătate al mamei şi al copilului s-a ridicat .

sursa: http://romanian.cri.cn/chinaabc/

[Jokep]

Sarbatori


Zeul Bucătăriei

　
Pe data de 23 decembrie , după calendarul agricol chinezesc, există obiceiul de a se închina Zeului bucătăriei . Acestă practică datează de peste două mii de ani în ţara noastră.

Potrivit legendei, Zeul bucătăriei este mesager al Împăratului ceresc . Zeul respectiv face vizite de inspecţie la fiecare familie şi apoi raportează împăratului de sus. Astfel se explică de ce oamenii manifestă respect şi totodată o oarecare frică faţă de Zeul bucătăriei şi cum s-a format obiceiul de a aduce ofrande acestui zeu pentru ca el să nu-i vorbească de rău în faţa împăratului celui mare.

În legătură cu originea acestei practici există o legendă. Se spune că era un bogătaş pe nume Zhang Sheng. Avea o soţie frumoasă şi bună la suflet, cu nume de Ding Xiang. În primii ani ai căsniciei, cei doi tineri se iubeau.

Apoi, Zhang Sheng a plecat de acasă pentru negoţ. S-a îndrăgostit de o femeie frumoasă, pe nume Hai Tang. A luat-o de nevastă , alungând-o pe Ding Xiang. De atunci Zhang Sheng şi Hai Tang au început să ducă o viaţă de huzur şi în mai puţin de 2 ani, averea lui Zhang Sheng s-a risipit. Văzând că Zhang a devenit sărac, femeia l-a părăsit şi s-a măritat cu un alt bărbat. Zhang a ajuns cerşetor şi într-o zi friguroasă,cu zăpadă mare, a leşinat în faţa unei case arătoase. Văzându-l, stăpâna casei a poruncit servitoarei să –l poftească pe cerşetor în bucătărie şi să-i dea ceva de mâncare. Mare a fost surpriza pentru Zhang Sheng să constate că stăpâna casei este tocmai fosta sa soţie. De ruşine, el n-a vrut să dea ochi cu ea şi negăsind nici un loc unde să se s ascundă în bucătărie, bărbatul s-a băgat în vatră. Zhang a murit ars de foc, iar Ding Xiang s-a stins şi ea de tristeţe. Aflând despre această tragedie, împăratul ceresc a hotărât că Zhang Sheng şi-a recunoscut greşeala şi l-a desemnat drept Zeu al bucătăriei, Ding Xiang fiind şi ea venerată de atunci de către popor ca Zeiţa bucătăriei.


Revelionul Anului Nou Tradiţional


Ultima seară a ultimei luni a unui an după calendarul tradiţional chinezesc reprezintă revelionul chinezesc. Există multe obiceiuri legate de acest eveniment.

Pentru a întîmpina această sărbătoare, se fac diferite pregătiri. La sate acestea încep chiar la începutul lui decembrie. De obicei, gospodinele fac curăţenie şi spală rufele pentru a arunca „murdăria” şi „vechiturile”, astfel încît să întîmpine Noul An cu o nouă înfăţişare. Concomitent, bărbaţii se ocupă de cumpărături, achiziţionând din magazine sau de pe piaţă mărfuri necesare în perioada Anului Nou, cum sunt bomboane, prăjituri, seminţe, carne, peşte, fructe, băuturi, ţigări sau obiecte de uz casnic precum televizoare, casetofoane, şi alte aparate electro-menajere. După ce au făcut cărăţenia, există obiceiul de a lipi hârtii conţinând perechi de versuri consacrate Anului Nou la intrarea casei sau pe pereţi, pentru a crea o atmosferă sărbătorească şi a avea noroc în anul care vine.

Masa de revelion este foarte importantă pentru chinezi, pentru că după ea vine un nou an. Ea este numită şi „Masa Reîntregirii”.In seara de revelion, toţi membrii familiei se întorc acasă, chiar şi cei lucrează în alte localităţi şi se reunesc în jurul mesei. In sudul Chinei, această masă este bogată şi copioasă, cuprinzînd de obicei peste 10 feluri de mîncare, din care nu lipsesc brînza de soia şi peştele, deoarece în limba chineză pronunţia acestor cuvinte înseamnă bogăţie. In nordul Chinei, fiecare familie obişnuieşte să umple împreună colţunaşii. Un alt obicei este plecarea întregii familii în vizită la rude şi prieteni sau invitarea acestora acasă, la masă de revelion. După terminarea acesteia, oamenii mai în vârstă trebuie să dea bani celor mai tineri, adresându-le urări de viaţă lungă.

În ultima seara a anului, oamenii au obiceiul să se culce după miezul nopţii, pentru a-şi lua rămas bun de la anul vechi şi a întîmpina sosirea celui nou. In trecut, oamenii primeau anul nou cu pocnitori şi artificii, obicei care simboliza înlăturarea vechiului şi răului. Luînd în consideraţie problemele de securitate şi poluare, în oraşele mari ale Chinei, artificiile şi pocnitorile au fost interzise de căţiva ani. Totuşi, există locuri special amenajate unde pasionaţii de petarde şi pocnitori se pot distra.


A 7-a zi din a 7-a lună a calendarului tradiţional chinezesc


Ziua de 7 iulie, după calendarul tradiţional chinezesc, este ziua în care legendarii Niulang şi Zhinu se întâlnesc în Calea Lactee. Din acest motiv, această zi este festival al fetelor şi tinerilor îndrăgostiţi.

Iată Povestea de dragoste între ciobanul Niulang şi ţesătoarea Zhinu:

Niulang era un băiat sărac, dar vesel. Avea acasă doar un bou bătrîn şi un plug. Zilnic, el se ducea împreună cu boul să muncească la cîmp. La întoarcerea acasă, trebuia să facă mâncare şi să spele rufele. Viaţa sa era plină de monotonie, sărăcie şi singurătate.

Dar într-o zi apăru minunea! După terminarea muncii la câmp, Niulang s-a întors acasă. Când intră în casă, rămase uimit: era deja făcută curăţenie, rufele erau spălate, iar pe masă erau puse mîncăruri calde cu miros atrăgător. Cu ochii holbaţi, Niulang se întrebă: “Ce s-a întîmplat? Oare a intrat în casa mea o zeiţă?”.

În zilele următoare, a văzut aceeaşi minute. Pierzîndu-şi răbdarea, Niulang vru să cunoască adevărul. A doua zi, dis-de dimineaţă, ieşi ca de obicei din casă, dar nu s-a mai îndreptat spre câmp, ci s-a ascuns undeva, nu departe de casă, pentru a pândi ce se va întîmpla.

La un moment dat, o fată frumoasă a intrat în casa lui şi a început să facă trebăluiască. Văzând acest lucru, băiatul se grăbi să intre în casă, întrebând-o pe fată: „De ce ai venit acasă la mine să mă ajuţi la treburi?". Puţin jenată, fata îi răspunse: „Mă numesc Zhinu. Văd că trăieşti singur şi ai o viaţă grea, am vrut să îţi dau o mână de ajutor." Bucuros din cale afară, Niulang îi spuse cu mare curaj: „Atunci, mărită-te cu mine. Vom munci şi vom mînca împreună." Fata i-a promis că se va mărita cu el şi cei doi se căsătoriră. Ziua, băiatul pleca să muncească la câmp, iar fata ţesea pînzeturi acasă şi făcea treburile casnice.

Cei doi au avut împreună un băiat şi o fetiţă, ducând o viaţă dulce ca mierea.

Într-o zi, vremea s-a schimbat brusc. Nori negri acopereau cerul, iar vântul bătea cu putere. Din cer au venit acasă la Niulang doi generali, care i-au spus că Zhinu este nepoata împăratului ceresc. De câţiva ani, ea plecase de acasă şi împăratul o căuta de ani de zile. Astfel, cei doi generali au plecat, luând-o cu forţa pe Zhinu cu ei.

Cu cei doi copii în braţe, Niulang rămase plin de durere în suflet văzând cum soţia sa a fost dusă cu forţa în Cer, jurând că va pleca pentru a-şi aduce soţia înapoi acasă. Dar cum să ajungă în Cer un simplu muritor?

Tocmai pe când Niulang se gândea la o soluţie, prietenul său, boul cel bătrîn, deschise gura: „Omoară-mă, pune-mi pielea pe umărul tău şi apoi te poţi sui la Palatul Ceresc pentru a-ţi găsi nevasta." Nesuportând să facă aşa ceva, dar fără a avea o altă soluţie, Niulang făcu, cu lacrimi în ochi, ceea ce îi spusese boul.

Cu pielea de bou pe umăr şi cu doi copii în braţe, zbură spre Palatul Ceresc. Dar în lumea nemuritorilor, nimeni nu lua în seamă un asemenea om sărac venit de pe Pămînt. Impăratul ceresc îi refuză cererea de întîlnire cu Zhinu.

La rugăminţile repetate ale lui Niulang şi ale celor doi copii, împăratul le permise o scurtă întâlnire. Copleşită de fericire şi durere, Zhinu îşi văzu bărbatul şi copiii. După o scurtă întîlnire, împăratul ordonă să o închidă din nou pe ţesătoarea. Tare mîhnit, Niulang împreună cu cei doi copii începură să alerge după Zhinu. Se apropiau tot mai mult de ea. Dar când era gata gata să-o ajungă, împărăteasa mamă din Cer scoase un ac de păr şi trase o linie în văzduh, formându-se dintr-o dată Calea Lactee. De atunci, Niulang şi Zhinu au fost despărţiţi odată pentru totddeauna de acest râu ceresc. La fiecare 7 iulie, după calendarul tradiţional chinezesc, celor doi le este permis să se întîlnească. În fiecare an, la acea dată, vin mii de coţofene ce formează o punte peste Calea Lactee, pentru ca cei doi îndrăgostiţi să se poată întâlni.

sursa: http://romanian.cri.cn/chinaabc/

[Jokep]

Obiceiuri de căsătorie la chinezi


Datorită teritoriului său vast şi istoriei milenare, China reuneşte obiceiuri variate legate de căsătorie, în regiuni diferite, cu toate că în linii generale ele sunt asemănătoare.

În antichitate, era foarte important să fie respectate şi urmate principiile fundamentale ale Celor 3 Scrisori şi 6 Ceremoniale.

Cele trei scrisori includ „Scrisoarea de logodnă”, „Scrisoarea pentru cadou” şi „Scrisoarea de nuntă”. Prima este documentul protocolar de consimţământ, unul de nelipsit pentru o căsătorie. Apoi, este necesară o scrisoare privitoare la cadouri. Aceasta va fi trimisă la familia fetei alese. În scrisoare sunt scrise cantitatea şi denumirile cadourilor la nuntă după ce părţile acceptă mariajul. În fine, scrisoarea de nuntă se referă la documentul ce va fi pregătit şi prezentat familiei miresei în ziua nunţii pentru a confirma şi a acceptarea oficială a miresei de către familia mirelui.

Cele şase ceremoniale includ:

Cererea în căsătorie: Dacă părinţii unui băiat necăsătorit aleg o fată pe care o doresc drept noră, ei vor căuta o peţitoare. Cererea în căsătorie este făcută de regulă de către peţitoare, care va prezenta oficial cererea clienţilor sale către părinţii fetei alese.

Potrivirea datei de naştere: Dacă părinţii posibilei mirese nu se opun mariajului, peţitoarea va cere certificatul de naştere a fetei pentru a cunoaşte ora la care s-a născut aceasta, pentru a fi siguri de compatibilitatea între mire şi mireasă. Dacă datele şi orele de naştere ale cuplului nu sunt în contradicţie din punct de vedere astrologic, se trece la etapa următoare. Dacă există vreo nepotrivire ce indică că mariajul va aduce dezastre în familia băiatului sau a fetei, se renunţă la această căsătorie.

Prezentarea cadourilor de logodnă: Dacă datele de naştere corespund, familia mirelui va angaja atunci peţitoare pentru a prezenta familiei miresei cadouri de logodnă, ataşând scrisoarea de logodnă.

Prezentarea cadourilor de nuntă: După ce scrisoarea de logodnă şi cadourile de logodnă au fost acceptate, familia mirelui va trimite oficial ulterior cadouri de nuntă la familia miresei. De obicei, cadourile includ ceai, seminţe de lotus, fasole roşii, fasole verzi, curmale roşii, nucşori, portocale, rodie, crin, prăjitură de nuntă, nuci de cocos, băuturi alcoolice, panglici roşii, cutii pentru bani şi multe altele.

Alegerea datei de căsătorie: Un astrolog sau o carte de astrologie vor fi consultate în alegerea unei date norocoase pentru a se organiza ceremonia de nuntă.

Nuntă: În ziua aleasă, mirele pleacă împreună cu o echipă de însoţitori şi muzicieni la familia miresei, pe tot drumul interpretând muzică veselă.

În contrast cu obiceiurile din Occident, unde predomină albul, culoarea dominantă la costumele tradiţionale chinezeşti de nuntă este roşu. Chinezii intenţionează să apeleze la această culoare pentru a adăuga veselie în atmosferă.

sursa: http://romanian.cri.cn/chinaabc/

[Adina]

cate informatii! n-am reusit sa citesc tot, dar promit sa revin! este foarte interesant!

[hana]

nici eu n-am reusit sa citesc tot,am citit ceea ce ma pasioneaza la orice popor:traditii
Vreau si la noi principiile si tot ce face referire la „Scrisoarea pentru cadou”
adjudecam?:)))pentru astia mai tinerei ca eu am pierdut faza cadourilor ) si ce mult imi plac

[Jokep]

Mai vreti despre China ca sa stiu daca mai caut?

[xen@]

Obiceiuri de căsătorie la chinezi



Potrivirea datei de naştere: Dacă părinţii posibilei mirese nu se opun mariajului, peţitoarea va cere certificatul de naştere a fetei pentru a cunoaşte ora la care s-a născut aceasta, pentru a fi siguri de compatibilitatea între mire şi mireasă. Dacă datele şi orele de naştere ale cuplului nu sunt în contradicţie din punct de vedere astrologic, se trece la etapa următoare. Dacă există vreo nepotrivire ce indică că mariajul va aduce dezastre în familia băiatului sau a fetei, se renunţă la această căsătorie.


sursa: http://romanian.cri.cn/chinaabc/

O cheste f logica care ar trebui facuta peste tot.

[carmen]

Obiceiuri de căsătorie la chinezi


Datorită teritoriului său vast şi istoriei milenare, China reuneşte obiceiuri variate legate de căsătorie, în regiuni diferite, cu toate că în linii generale ele sunt asemănătoare.

În antichitate, era foarte important să fie respectate şi urmate principiile fundamentale ale Celor 3 Scrisori şi 6 Ceremoniale.

Cele trei scrisori includ „Scrisoarea de logodnă”, „Scrisoarea pentru cadou” şi „Scrisoarea de nuntă”. Prima este documentul protocolar de consimţământ, unul de nelipsit pentru o căsătorie. Apoi, este necesară o scrisoare privitoare la cadouri. Aceasta va fi trimisă la familia fetei alese. În scrisoare sunt scrise cantitatea şi denumirile cadourilor la nuntă după ce părţile acceptă mariajul. În fine, scrisoarea de nuntă se referă la documentul ce va fi pregătit şi prezentat familiei miresei în ziua nunţii pentru a confirma şi a acceptarea oficială a miresei de către familia mirelui.

Cele şase ceremoniale includ:

Cererea în căsătorie: Dacă părinţii unui băiat necăsătorit aleg o fată pe care o doresc drept noră, ei vor căuta o peţitoare. Cererea în căsătorie este făcută de regulă de către peţitoare, care va prezenta oficial cererea clienţilor sale către părinţii fetei alese.

Potrivirea datei de naştere: Dacă părinţii posibilei mirese nu se opun mariajului, peţitoarea va cere certificatul de naştere a fetei pentru a cunoaşte ora la care s-a născut aceasta, pentru a fi siguri de compatibilitatea între mire şi mireasă. Dacă datele şi orele de naştere ale cuplului nu sunt în contradicţie din punct de vedere astrologic, se trece la etapa următoare. Dacă există vreo nepotrivire ce indică că mariajul va aduce dezastre în familia băiatului sau a fetei, se renunţă la această căsătorie.

Prezentarea cadourilor de logodnă: Dacă datele de naştere corespund, familia mirelui va angaja atunci peţitoare pentru a prezenta familiei miresei cadouri de logodnă, ataşând scrisoarea de logodnă.

Prezentarea cadourilor de nuntă: După ce scrisoarea de logodnă şi cadourile de logodnă au fost acceptate, familia mirelui va trimite oficial ulterior cadouri de nuntă la familia miresei. De obicei, cadourile includ ceai, seminţe de lotus, fasole roşii, fasole verzi, curmale roşii, nucşori, portocale, rodie, crin, prăjitură de nuntă, nuci de cocos, băuturi alcoolice, panglici roşii, cutii pentru bani şi multe altele.

Alegerea datei de căsătorie: Un astrolog sau o carte de astrologie vor fi consultate în alegerea unei date norocoase pentru a se organiza ceremonia de nuntă.

Nuntă: În ziua aleasă, mirele pleacă împreună cu o echipă de însoţitori şi muzicieni la familia miresei, pe tot drumul interpretând muzică veselă.

În contrast cu obiceiurile din Occident, unde predomină albul, culoarea dominantă la costumele tradiţionale chinezeşti de nuntă este roşu. Chinezii intenţionează să apeleze la această culoare pentru a adăuga veselie în atmosferă.

sursa: http://romanian.cri.cn/chinaabc/

wow, cat efort pentru o casatorie dar cred ca merita daca asa tinerii vor imbatranii impreuna